Bine ai venit într-o lume de soare și culoare, într-un colț magic al Spaniei - Costa del Sol!
Aici, soarele strălucește de peste 300 de zile pe an, creând un climat blând și plăcut pe tot parcursul anului. Așadar, indiferent de momentul în care alegi să vizitezi, această destinație uimitoare, situată pe litoralul Mediteranei, te va cuceri din primele clipe.
Mai jos ți-am pregătit un itinerariu pentru o săptămână pe coasta de sud a Spaniei. Aici vei găsi mereu o vreme minunată și temperaturi perfecte pentru a te relaxa la plajă, a explora atracțiile locale sau a te aventura în natura înconjurătoare, nu degeaba i se spune Coasta cu Soare (tradus în română)
Vei descoperi orașe pline de farmec, cum ar fi Malaga, Almeria, Ronda sau chiar parcurile naturale, cum ar fi Parcul Național Cabo de Gata, Caminito del Rey.
Indiferent de pasiunile tale, Costa del Sol îți oferă tot ce-ți dorești într-o singură destinație. Iar eu ți-am pregătit cele mai bune cazări și ponturi pentru a o face cât mai deosebită. Hai cu mine să citești despre cele mai gustoase bucate tradiționale din Spania, plimbarea cu maimuțele britanice sau cum e să vizitezi Alhambra prin ploaie. Această regiune frumoasă a Spaniei are atât de multe de oferit și te invită să explorezi fiecare colț și fiecare experiență cu inima deschisă. Dar, pe lângă aceasta ți-am pregătit bonus și o zi în Gibraltar, pe care o recomand cu drag să nu o eviți dacă urmează să vizitezi Costa del Sol.
Așa că îți stau la dispoziție pentru a te ghida în acest paradis mediteranean și pentru a-ți oferi sfaturi și sugestii care te vor ajuta să trăiești o experiență de neuitat în Costa del Sol.
Hai să începem această aventură împreună!
Ziua 1 - Malaga, inima Andaluziei
Cum ajungi
Cel mai simplu și rapid transport pentru călătorii cu distanțe mai lungi rămâne avionul. Așadar, compania cu cele mai mici prețuri și zbor direct către Malaga este WizzAir. De asemenea poți opta și pentru alte companii dar aceste de cele mai multe ori au și minim câte o escală.
Odată ajunși la aeroport am mers în stația de autobus și am asteptat nr. C1. Acest autobus te lasă exact în stația centrală (Estación de Autobuses de Málaga). Prețul pentru o călătorie este de 3 € și se poate cumpăra chiar de la șoferul autobusului (cash sau card).
Unde te cazezi
De data aceasta am optat pentru o cazare mai diferită. Ne-am teleportat în viitor și am ales să dormim în niște capsule. Da, știu că sună ciudat dar această cazare am găsit-o pe Booking. Această locație a fost aleasă mai mult din curiozitatea de a simți pe pielea noastră cum e să dormi într-un spațiu de 2 mp. Genul acesta de cazări sunt specifice mai mult orașelor foarte aglomerate cum ar fi Tokyo.
La recepție am fost întâmpinați de o recepție…fără recepționist. Mai exact de o tabletă unde am urmat pașii să ne face checkin-ul, apoi a ajuns o doamnă cu cartelele noastre de la “cameră”. Am fost puțin debusolați dar în același timp foarte fascinați de toată tehnologia pe care o vedeam în acest hotel.
Capsulele în sine sunt repartizate un pic altfel de cât ne imaginam. Într-o cameră normală de hotel se aflau 8 capsule (4 parter și 4 superioare). Într-o capsulă poate fi cazată o persoană sau maxim două. Noi am ales capsula de jos să nu ne tot cățărăm sus după serile petrecute la terasele din Malaga. Spațiul din capsulă la început pare foarte ciudat de mic, mai ales că nu ai nici o sursă de lumină exterioară. În cazul în care te gândești dacă există șanse să te sufoci (recunosc că eu am avut astfel de gânduri), poți să stai liniștit deoarece capsulele sunt dotate cu sistem de aer din exterior care circula nonstop. Practic capsula dispune de tot ce ai avea nevoie pentru un ședere confortabilă, inclusiv TV cu abonament la Netflix, HBO sau Disney, lampă de citit, căști (dacă nu vrei să deranjezi colegul de capsulă), prosoape de baie, până și snacks-uri. Dar să nu uităm de baie. Fiecare cameră are o baie care este împărțită între cele 8 capsule, practic este o baie comună. Dar, asta nu e tot. Baia era dotată cu ultimile trenduri în materie de tehnologie. Adică, totul era cu touch screen și cu senzori. WC-ul arăta ca în filmele japoneze iar robinetele de la duș și chiuvetă erau cu ecrane digitale. Welcome to the future!
Cea mai frumoasă parte a acestui hotel este că acesta îți pune la dispoziție o zonă de gaming, de relaxare, o bucătărie foarte mare dotată cu cele mai noi electrocasnice, plus un spațiu cu internet foarte bun pentru nomazii digitali.
Un lucru foarte important pentru cei claustrofobi, nu recomand aceste capsule. Oricum, e mai mult o cazare pentru 2 zile maxim, deoarece mai multe zile cred că nu aș fi rezistat în acei 2 mp.
Prețul pe noapte la Futurotel Malagueta Beach a costat 80 € pentru două persoane.
Ce vizitezi în Malaga
Dacă ești un fan al serialului Game of Thrones înseamnă că acest ghid ți se potrivește mănușă. În toate aceste zile petrecute pe Costa del Sol am reușit să vizităm 3 mari palate în care au fost filmate secvențe din Game of Thrones. Prima locație a fost Fortăreața Alacazaba din Málaga, apoi Alacazaba din Almeria iar la final celebra perlă a Spaniei - Alhambra din Granada. Acestea au reprezentat orașul Dorne și casa lui Martel din faimosul serial Game of Thrones.
Pentru fiecare Fortăreață recomand să îți rezervi măcar o jumătate de zi, deoarece sunt foarte mari, sunt foarte frumoase și tot ce îți dorești e să imortalizez fiecare colțișor. De altfel, este foarte important să ai încălțăminte comodă și apă la tine.
Fortăreața Alcazaba îți oferă o priveliște de 360 grade asupra orașului Málaga. Este considerată una dintre cele mai frumoase Alcazabe pe care o poți vizita în Spania. Aceasta a fost construită pe versanții muntelui Gibralfaro unde se aflau deja câteva vestigii fenicio-punice. Această poziție a fost un punct de apărare foarte strategic al orașului.
Astăzi, Alcazaba din Málaga are o suprafață de 15.000 de metri pătrați, dar în perioada islamică era fără îndoială mult mai mare. O parte din ziduri și Haza Baja s-au pierdut de atunci.
Alcazaba a fost construită de musulmani în timpul ocupării Peninsulei Iberice în Evul Mediu.
Cu toate acestea, catalogarea acesteia ca o fortăreață medievală nu îi va face dreptate. Datorită evoluției sale istorice și topografice unice, poți spune că Alcazaba din Málaga a avut cu adevărat o viață proprie. Alcazaba Malaga.
Ziua 2 - Almería, orașul roșiilor
Te-ai gândit vreodată din ce zonă vin toate roșiile din Spania? Te-ai uitat vreodată pe harta Spaniei văzută din satelit? Ai observat o pată mare albă în zona de sud-est?
Dacă nu, atunci ai putea să faci asta acum deoarece urmează să îți povestesc despre cea mai mare seră din lume. Este vorba despre serele cu legume de lângă Almería.
Provincia Almería din sud-estul Spaniei este una dintre cea mai uscată zonă din Europa. Cu toate acestea, cu acces la apele subterane și o abundență de soare, a devenit un centru major al agriculturii cu efect de seră.
În jurul orașului El Ejido se află pe o mică câmpie de coastă, numită Campo de Dalías, care are una dintre cele mai mari concentrații de sere din lume.
Serele din Almería acoperă acum mai mult de 40.000 de hectare - aproape tot Campo de Dalías. Acestea s-au împrăștiat și în zonele învecinate. Serele acoperă atât de multă suprafață încât probabil chiar au provocat un efect de răcire localizat, deoarece acoperișurile albe reflectă o cantitate substanțială de lumină solară.
Potrivit unor estimări, serele din Almería produc acum între 2,5 milioane și 3,5 milioane de tone de fructe și legume pe an, suficient pentru a le face o sursă majoră de roșii, ardei, castraveți și pepeni galbeni pentru oamenii din toată Europa.
Cum ajungi
Până în Almeria am mers cu autobozul, biletul de o persoana fiind 16 €. Autostrada către Almeria trece prin serele din Campo de Dalías, așa că aveți aproximativ o oră de mers printre ele pentru a reuși să admirați volumul mare de sere. Țin să recunosc căci până a afla ce însemnă mai exact acea “pată albă” de pe hartă, credeam că este o bază militară dar nici de cum că ar fi sere cu legume.
Unde te cazezi
Pentru Ameria am ales un hotel în centrul orașului, Hotel Costasol. Locația fiind foarte bună și se află pe strada pietonală a orașului. De la hotel până la plajă făceam 10 min.
Ce vizitezi în Almeria
Dintre toate orașele vizitate de pe Costa del Sol, Almeria a fost singurul care m-a făcut să mă simt ca într-un oraș arăbesc.
Este micuț, mai puțin cunoscut de turiști, astfel fiind mai relaxant și liniștit. Acest lucru se poate observa cu ușurință doar plimbându-te prin oraș sau stând la o terasă. Sunt foarte puțini angajați și localnici, ce cunosc limba engleză, așa că poți să te consideri un norocos dacă cunoști puțină spaniolă din telenovele sau ai la îndemână un google translate. Prețurile de altfel sunt foarte mici în comparație cu alte orașe din Spania, mai ales cu cele din nord. Un exemplu poate fi un mic dejun pentru două persoane (cafea, tostadas cu somon, desert și câte o bere mică) este la doar 10 €.
Poate te întrebi de ce am pus și o bere mică la micul dejun, dar acest lucru l-am observat că obișnuiau să-l facă localnicii de dimineață între orele 8-10. Indiferent de vârsta (minorii sunt excluși) aceștia consumau câte o bere mică la micul dejun.
La doar câteva minute de strada principală se află Catedrala Almeria, o capodoperă a arhitecturii renascentiste și gotice, care merită vizitată.
Privind din exterior Catedrala, nu ai cum să îți poți imagina cât de mare este in realitate. Acest lucru l-am simțit doar după ce am vizitat în întregime toată Catedrala. Aceasta are o curte interioară cu doar câțiva palmieri și un brad foarte înalt. Cel mai ciudat lucru a fost să observ liniștea care era înăuntrul acestei Catedrale. Efectiv și o șoaptă mică mi se părea că răsună în toata Catedrala.
Printr-o plimbare ușoară ne-am continuat drumul spre Fortăreața Alcazaba. După cum am menționat aceasta este a doua Fortăreață în care s-au filmat secvențe din sezonul VI a filmului serial Game of Thrones.
Cetatea a fost construită în secolul X de către Abdar-Rahman III-lea. Acesta la fel ca și cea din Malaga este întinsă pe o suprafața mare pe cel mai înalt punt al orașului Almeria.
Intrarea în Fortăreața Alcazaba este gratuită.
Recomand să vă plimbați prin cartierul La Guajira. Este cartierul ce se află chiar sub cetate. Majoritatea locuitorilor sunt de origine arabă iar casele de pe străduțe sunt foarte colorate și pline de viață.
Cum să ajungi în Spania fără să vezi o arenă de tauri?
Dacă faci o plimbare pe unul dintre cele mai principale bulevarde din Almeria, adică av. Frederico Garcia Lorca, vei ajunge la Plaza de toros din Almeria.
De notat faptul că programul de vizită al arenei este deschis doar 3 zile pe săptămână (marți, miercuri și joi).
Unde mânânci
În Almeria am mâncat cele mai mari, cele mai gustoase și cele mai ieftine tapas-uri. Dacă toate tapas-urile din lume ar fi cele din Almeria, viața mea ar putea să continuie doar cu tapas-uri. Nu ai cum să nu te îndrăgostești de fructele de mare proaspete, de ardei micuți făcuți pe grătar, de patatas bravas (cartofi picanți), de tinto de verano (vin cu sifon), de tostadas și desigur paella.
Recomand să încercați să comandați doar tapas-uri pe când ajungeți în sudul Spaniei.
Practic ce sunt tapas-urile? Sunt porții mici (unele chiar destul de mari) care sunt ca niște gustări sau aperitive. Ele pot fi reci (măsline, brânză, cașcaval) sau calde (mini burgeri, carnați tradițional, patatas bravas, etc). De cele mai multe ori este aceeași mâncare principală (main dish) dar practic este mai ieftină de 3 ori în unele cazuri. Majoritatea teraselor au incluse la fiecare băutură consumată minim câte un tapas. Iar tapas-urile desigur că pot fi diferite la fiecare comandă.
În plus, puteți explora și piețele locale, precum Piața Centrală, pentru a cumpăra produse tradiționale și pentru a intra în contact cu viața de zi cu zi a locuitorilor.
Mai jos am enumerat locurile în care am mâncat cele mai bune tapas-uri din Almeria.
Almeria este o destinație plină de surprize și experiențe autentice. Orașul oferă o combinație perfectă între istorie, cultură, peisaje naturale și ospitalitate spaniolă. Așadar ți-am pregătit două locații diferite de cele din gastronomia spaniolă.
Prima locație este Tetería Almedina Baraka. După ce ați vizitat Fortăreața Alcazaba recomand să vă opriți la această terasă cu bucătărie tradițională orientală. Aici aș putea spune că am mâncat cel mai bun falafel. Recomand să încercați cu încredere orice doriți din meniu, deoarece toate bucatele sunt delicoase. Merită de încercat și limonada Passion, care este o limonadă din sfeclă. Absolut delicoasă și răcoritoare pentru căldurile din sudul Spaniei.
A doua locație mai atipica este Nagoya - Buffet libre, restaurant all you can eat japonez. Aici doar cu 14 euro puteți să mâncați toate bucatele din meniul restaurantului începând de la sushi până la piciorușe de broscuțe. Așa că pregătiți-vă să vă lăsați captivați de frumusețea acestei destinații și să creați amintiri de neuitat.
Ziua 3 - Las Negras și Cabo de Gata
Cum ajungi
Dacă îți dorești plaje sălbatice cu apă turcoaz, intimitate sau valuri ce se sparg de stângi îți recomand să mergi neapărat în Parcul Național Cabo de Gata - Nijar. Este cea mai mare zonă de coastă protejată din Andaluzia, cu un peisaj sălbatic și izolat. Coasta de sud-est a Spaniei, unde este situat parcul, este singura regiune din Europa continentală cu un climat deșert cald.
Pentru a ajunge la această rezervație naturală am optat pentu autobuz. În doar două ore și 25 € (dus/întors) poți ajunge la cele mai întinse și pustii plaje pe care le-am văzut de până acum în Spania.
Frumusețea Parcului este de nedescris, vegetația fiind mai mult de deșert decât mediteraneană, peste tot crescând cactuși imenși. Sunt o mulțime de plaje izolate între stânci unde poți merge și să te bucuri de liniștea naturii.
Unde mănânci
Recomand să vă echipați bine înainte de vizită, cum ar fi protecție solară (neapărat), pălărie, prosop de plajă și desigur lichide pentru hidratare și mâncare, deoarece nu există terase sau magazine.
Singurul restaurant din apropiere de Farul din Cabo de Gata este La Estrella, la 3 km distanță.
La doar o oră distanță de Cabo de Gata se află Las Negras, un alt orășel desprins din filmele cu Antonio Banderas. Aici merită de încercat cea mai gustoasă paella pe care am mâncat-o vreodată. Este diferită de toate celelalte tradiționale deoarece conține cerneală de sepie. Aceasta îi oferă paellei o culoare neagră. Iar dacă la unele terase mi s-a întâmplat să caut fructele de mare printre orez, aci căutam orezul printre fructele de mare și pește. A fost efectiv ceva mai bogată paelle în fructe de mare și cea mai delicioasă de până acum.
Ziua 4 - Gibraltar, orașul maimuțelor
După cum știi Gibraltar-ul nu face parte din Spania, ci este un teritoriu britanic din sudul peninsulei iberice. Din moment ce eram atât de aproape am decis să-l vizităm și să vedem cum e să te pornești în Spania și să ajungi în Marea Britanie.
Cum ajungi
Pentru a ajunge în Gibraltar am închiriat o mașină de lângă gara de autobuze din Almeria. Perțul a fost unul foarte mic pentru doar 3 zile, aproximativ 50 €.
Distanța până în Gibraltar din Almeria este de aproximativ 350 km, așa că ne-a luat cam 4 ore de condus. Dar, a meritat. Drumul este pe toată marginea Coastei del Sol, astfel am putut admira toate orășelele, unele chiar agățate de stânci.
Dacă mergi cu mașina spre Gibraltar, și totuși vrei să lași mașina într-o parcare în siguranță cât mai aproape de vamă, poți opta pentru parcarea St. Barbara, unde prețul pentru o zi este de 15 €.
Unde te cazezi
În Gibraltar am fost cazați mai exact pe teritoriul Spaniei. Am vrut să avem o cazare cu o vedere spre vestita stâncă a Gibraltarului. Așa că ne-am îndeplinit dorința cu ajutorul platformei booking.com. Locația cazării se află la nici 10 min de centru și plaja principală din La Línea de la Concepción.
La Línea de la Concepción este cel mai apropiat cartier spaniol învecinat cu Gibraltar. Este un oraș plin de viață, cu mai mulți turiști și desigur cu prețurile mai mari. Prin acest cartier am apucat doar să ne plimbăm și să mâncăm desigur. Curiozitatea era mai mare pentru gastronomia din această zonă deoarece aflasem că este foarte diferită din zona Sevillei.
Ce vizitezi
Gibraltarul în schimb te surprinde chiar de la primii pași pe acest teritoriu. Acesta este teritoriu britanic care face parte din UE, dar nu și din spațiul Schengen, motiv pentru care pașaportul este primul lucru care ți se va cere la intrarea pe bucățica de pământ de 6,7 kilometri pătrați, care delimitează Marea Mediterana de Oceanul Atlantic.
După ce am trecut de controlul pașapoartelor care efectiv a durat 3 minute pe ceas, ne-am pomenit la intrarea pe pistele de avioane. Un pic surprinși am traversat efectiv pistele de avioane cu frica în piept (credeam că va ateriza avionul fără să apuc să fug). Dar, nu trebuie să îți faci griji, căci la ieșire din vamă am observat că există semafor atât pentru mașini cât și pentru pietoni pentru a evita eventuale accidente.
Pentru a ne deplasa mai ușor prin Gibraltar am cumparat bilet de o zi pentru autobus. Acesta a costat 9 £ și îl poți folosi pe orice linie de transport public.
Primul punct de vizitat a fost să urcăm pe stânca Gibraltarului. Prețul este de 37 £ și include toată zona de vizitat din vârful stâncii, inclusiv rezervația cu maimuțe cu un dus-întors cu telecabina.
Recomand să mergi neapărat până sus pe vârful stâncii chiar dacă pare un preț mai costisitor. Nu vei regreta. Priveliștea de 360 de grade efectiv îți taie respirația. Poți observa strâmtoarea Gibraltar plină cu ambarcațiuni navale, sau chiar dacă ai noroc de vreme bună, o bucățică din continentul Africii, la doar 30 km aproximativ.
Bonus-ul a fost mulțimea de maimuțe din specia Macaques Barbary. La început am crezut că vor fi 10 maxim 20 de maimuțe pe care le v-om întâlni sus pe stâncă, dar am fost plăcut surprinși să întâlnim mai multe. Foarte multe și foarte obișnuite cu oamenii.
Curioase pe alocuri foarte persuasive acestea sunt cu ochii pe tine din momentul în care ai o pungă cu snacks-uri sau sandwich. Este indicat să nu le hrănești chiar dacă ele insistă și te urmăresc la fiecare pas. Unele dintre ele era curioase de aparatele foto, dar trebuie să fii foarte atent și pe fază deoarece există riscul să rămâi fără, sau chiar ochelarii de soare.
Așadar, recomand să le admirați și dacă doriți să le pozați, să o faceți de la o distanță care vă oferă siguranță atât vouă cât și maimuțelor.
Sunt foarte simpatice așa că ce poate fi mai frumos decât să le respectăm mediul în care conviețuiesc.
În 2020 au fost declarate în jur de 300 de maimuțe care conviețuiesc pe stânca Gibraltar, acestea fiind împărțite în 5 grupuri mari, care din când în când mai coboară și prin oraș.
Tot pe stânca Gibraltarului poți vizita podul suspendat Windsor. Un pod superb de unde poți observa cu ușurință continentul Africii.
Chiar dacă am avut bilet de întoarce cu telecabina, am decis să coborâm pe jos în oraș. Am fost pur și simplu fascinați de vegetație și maimuțele care ne apăreau în cale. Norocul nostru a fost că am întâlnit niște turiști care au decis să urce pe jos, iar noi i-am ajutat și le-am dăruit biletele noastre de coborâre. Aceștia fiind foarte fericiți și încântați de gest.
După plimbarea cu maimuțele am mers către Farul Europa. Acest punct pe hartă era de mulți ani în bucket list-ul meu (lista mea de dorințe). Se spune că aici este capătul Europei.
Probabil din marea dorință de câțiva ani de a vizita Farul Europa m-a făcut să mă bucur de fiecare minut petrecut acolo. Este o imagine ruptă din filmele cu Nicholas Sparks. Mult prea romantică să fie adevărată.
Sunetele valurilor mari care se spărgeau de stânci îmi dădea un sentiment de fascinație dar în același timp de frică, din cauza puterii cu care se spărgeau.
Am stat câteva ore pe băncuțe admirând puterea naturii și ascultând sunetele valuri.
Unde mănânci
La Europa Point Cafe găsești mâncare gustoasă la prețuri decente, un burger este 11,50 € și o bere la 3,50 €.
El Bodebar din La Linea a fost restaurantul care ne-a plăcut foarte mult, cu tapas-uri foarte gustoase. Este foarte important să îți faci o rezervare din timp, deoarece este un oraș foarte aglomerat cu turiști și poți să ajungi până în fața restaurantului fără să fie un loc liber. Aici deja am simțit diferența de prețurile din meniu față de cele din Almeria. Dar, a meritat.
Ziua 5 - Ronda
Ronda este frumoasă dar drumul către Ronda este și mai frumos. Cu o populație doar de 33.000 de locuitori, Ronda este vestită pentru cele trei poduri peste canionul El Tajo, care unesc partea veche și partea nouă a orașului: "Puente Romano" ("Podul roman", "Puente San Miguel"), "Puente Viejo" ("Podul vechi", "Puente Arabe") și "Puente Nuevo" ("Podul Nou").
La doar 2 ore distanță de Gibraltar, drumul către Ronda este parfumat de un miros intens de pini și brazi. Am trecut prin Rezervația Naturală Los Reales de Sierra Bermeja. Drumul către Ronda este poziționat pe un lanț muntos mediu format din roci magmatice, situat la sud de lanțul muntos Penibética. Aici găzduiește singura pădure spaniolă de brad care crește pe peridotit.
Unde te cazezi
În Ronda am ales să ne cazăm în Hotelul San Francisco care se află la nici 7 minute de cele trei poduri renumite. Cazarea este una foarte drăguță și cu un preț accesibil, 50 € pentru două persoane.
Ce vizitezi
Ronda este vestită pentru cele 3 poduri formate peste canionul El Tajo, dar asta nu e tot. Recomand să te plimbi în special seara printre străduțe pentru a descoperi pulsul localnicilor din Andaluzia.
Dacă dorești să ai o priveliște în ansamblu a podului Puente Nuevo, trebuie să știi că accesul pe cărarea către viewpoint se face până în orele 21:00. Dar acest lucru nu ne-a oprit să căutam alt viewpoint care mai era deschis. Așa ca un pont pe viitor este terasa panoramică din grădinile De Cuenca.
Top 5 puncte panoramice pentru Ronda
- Mirador De Cuenca
- Coborâți până la Defileul Tajo
- Mirador Aldehuela
- Carril Virgen de la Cabeza
- La Hoya del Tajo
De asemenea poți vizita și Arena de coridă "Plaza de Toros de Ronda" ("Real Maestranza de Caballeria de Ronda"), care a fost inaugurată în 1785. Este una dintre cele mai vechi arene din Spania.
Unde mănânci
Din punctul meu de vedere Ronda este un orășel gastronomic, plin de bucate tradiționale. Așadar, îți recomand să mergi la un restaurant cu bucate locale, începând cu coadă de vită până piciorușe (copite) de purcel. Desigur că tot aici am băut și un vin local foarte bun. Taberna Pasos Largos servește inclusiv și bucate tradiționale din pește și fructe de mare.
Ziua 6 - Caminito del Rey
Dacă vrei să mergi la Caminito del Rey, trebuie neapărat să îți iei bilet din timp, cel puțin cu 2-3 săptămâni înainte. La doar două ore distanță de Ronda se află cel mai spectaculos traseu de-a lungul unui canion. Acesta este construit pe pereții stâncoși ai defileului El Chorro.
Numele "Caminito del Rey" înseamnă "poteca regelui" și provine de la vizita regelui Alfonso al XIII-lea al Spaniei în 1921, când a trecut pe acest drum suspendat.
Singurul site care a avut cele mai bune prețuri și disponibilitate pentru perioada dorită este tiqets.com. Am încercat să caut și pe alte platforme dar prețurile erau mai scumpe.
Noi am optat pentru bilet cu ghid în limba engleză cu preluare din el Chorro. El Chorro este destinația finală după ce parcurgeți tot traseul pe jos. Așa că, a fost o alegere foarte bună pentru că am avut unde să ne lăsăm mașina. Tot aici sunt maxim 2 restaurante unde poții lua micul dejun înainte de traseu sau un prânz bine meritat după pașii făcuți prin canion.
Tot traseul Caminito del Rey are aproximativ 7,7 km dintre care jumătate i-am parcurs prin pădurile de pini și brazi iar ultima jumătate pe cărarea suspendată de pereții defileului.
Traseul original al Caminito del Rey a fost construit în anii 1901-1905 și a servit inițial ca o cale de acces pentru lucrătorii de la centrala hidroelectrică El Chorro. Cu toate acestea, în timp, pasarela a căzut într-o stare de deteriorare gravă și a devenit extrem de periculoasă pentru turiști. Dar nu trebuie să vă faceți griji pentru că nu acesta este drumul pe care am mers.
În anii 1990 și 2000, Caminito del Rey a fost închis pentru public din motive de siguranță. În cele din urmă, în 2015, a fost redeschis după o renovare majoră și a devenit o atracție turistică populară. Pasarela a fost reconstruită cu materiale noi, menținând totuși o mare parte din caracterul și aspectul original.
Acesta este acum un traseu spectaculos, cu porțiuni suspendate de-a lungul stâncilor și vedere panoramică asupra defileului El Chorro. Până acum nu a fost înregistrat nici un accident sau deces, inclusiv la construcția pasarelei.
Deși accesul la Caminito del Rey se poate face și fără ghid, recomand cu tărie să fie vizitat cu un ghid autorizat. Ghizii au cunoștințe detaliate despre istoria și caracteristicile geologice ale regiunii și îți poate oferi informații interesante pe parcursul traseului. De exemplu am aflat foarte multe despre fauna și flora unică din acea zonă. De asemenea, ei asigură siguranța vizitatorilor, ghidându-i prin secțiunile mai dificile și oferind instrucțiuni privind utilizarea corectă a echipamentului de protecție.
Spun asta deoarece există un număr limitat de persoane care pot traversa pasarela suspendată. Astfel totul este foarte bine monitorizat și organizat ca să îți ofere siguranța de o experiență unică.
Ultima partea a traseului a fost cea mai intensă cu cu cele mai multe exclamări vocale de entuziasm, mai ales când am trecut peste podul suspendat care se mișca din când în când pentru a trăi momentul la intensitate maximă.
Cu un ghid autorizat, poți explora în siguranță această atracție iconică și vei avea ocazia de a învăța mai multe despre istoria și frumusețea acestui loc remarcabil.
Ziua 7 - Alhambra din Granada, palatul cu pereții din dantelă
Chiar dacă a fost ultima destinație din vacanța noastră, Alhambra a avut grijă să fie memorabilă. De ce? Pentru că, nu a fost suficient la cât de mult timp mi-a luat găsesc biletele, ci am și întârziat aproape o oră. Ca să înțelegi mai exact despre ce este vorba, biletele de acces în Alhambra se vând ca pâinea caldă. Este foarte important să îți asiguri biletele în avans, deoarece numărul de vizitatori admis zilnic este limitat.
Așadar am ajuns în parcare, am lăsat mașina și puțin supărată dar în același timp împăcată cu idea că nu mai avem cum să vizităm Palatul Nasrid, ci doar să ne plimbăm prin Fortăreață.
După ce am ajuns la intrare, doamna de la check-in ne-a spus că dacă ne grăbim am putea să reușim să intrăm cu grupa la ora care eram programați. Practic ei îți pun la dispoziție o ora în care poți intra în Palatul Nasrid de la ora la care erai programat.
Instant mi-a sărit inima din piept și m-am uitat la ceas să văd cât timp avem. Doar 12 min. În viața mea nu am crezut că pot face atâtea 12 min. Checkin-ul de la Alhambra este mai ceva ca la aeroport, îți verifică gențile prin 2 scanere, actele (buletin sau pașaport), biletele prin mai multe sisteme. După tot acest control de zici că zburam în spațiu, ne-au lăsat să mergem. M-am uitat la ceas, mai aveam 8 minute iar noi habar nu aveam care este distanța pe care urma să o parcurgem. Așa că, am luat-o la fugă. Nici la 2 minute distanță a început să plouă torențial. Cred că dacă stăteam sub duș eram mai uscată la cât de tare a plouat. Timpul ne presa, așa că ne-am descălțat (pentru a alerga mai ușor) și ne-am continuat drumul alergând prin ploaie ca nebunii de parcă venea sfârșitul lumii. Pentru mine era un fel de sfârșit de lume, deoarece îmi doream foarte mult să ajung să la acest palat unic în lume.
Partea amuzantă este că, ici colo mai zăreai către un angajat care ghida direcția spre care urma să mergem, mai degrabă să fugim. Iar la final, cam la 50 de metri de intrare era un angajat speriat de furtuna de afară care ne tot zicea că a venit să ne salveze cu umbrela. Îți dai seama că m-a bufnit râsul instant că fix acea umbrelă nu mai avea nici un rol în viața noastră.
Am alergat cam 800-900 de metri, dar au fost suficienți să ne transforme hainele de pe noi în costume de baie. După ce am ajuns, ghici ce? Un alt control de bilete de acces și acte. Noroc că am apucat să pun actele în poșetă și erau cât de cât ok, în schimb biletele...erau din hârtie și nu prea mai erau ce au fost. Dar au fost destul de drăguți angajații și au insistat suficient cât să le scaneze.
Curiozitatea mea este dacă am putea face rost de înregistrările video din Alhambra, căci sunt convinsă că angajații de la supraveghere s-au prăpădit de râs de noi.
Ne-am tras sufletul, am aranjat hainele de pe noi să arătăm cât de cât mai decent și am început să privim în jurul nostru. Primul lucrul pe care l-am observat au fost pereții care dădeau impresia că sunt îmbrăcați în dantelă sau catifea. Și atunci am înțeles că a meritat tot efortul pentru a ajunge să văd cu ochii mei această bijuterie arhitecturală.
Ceea ce face Alhambra atât de specială este combinarea armonioasă a elementelor arhitecturale islamice și ale artei mudéjar, reflectând influențele culturale diverse care au existat în această regiune de-a lungul secolelor. Construită inițial în secolul al IX-lea, Alhambra a fost extinsă și renovată de-a lungul timpului, atingând apogeul său sub dominația dinastiei Nasrid în secolul al XIV-lea.
Chiar dacă a plouat, Alhambra a prins un farmec al ei aparte. Era un contrast foarte echilibrat dintre liniștea din palat și furtuna de afară. Palatul Nasrid este vestit cu grădinile sale luxuriante și decorațiile delicate. Intrând în palat, vei fi uimiți de detaliile complexe ale ștucaturilor, ceramicii și geometriilor elaborat sculptate. Fântânile, curțile și încăperile răcoroase aduc un sentiment de liniște și rafinament.
Alhambra este, de asemenea, remarcabilă prin păstrarea sa excelentă și restaurările meticuloase care au avut loc de-a lungul anilor, menținându-i gloria și originalitatea. Ea a fost declarată Patrimoniu Mondial UNESCO și atrage milioane de vizitatori în fiecare an.
Când vizitezi Alhambra, te vei simți transportat într-o epocă îndepărtată, în care luxul și frumusețea erau celebrate prin artă și arhitectură. Cu fiecare pas în această fortăreață magnifică, vei descoperi un amestec de mister, istorie și splendoare care va rămâne cu siguranță în inima și amintirile tale.